Romanţa răspunsului mut ... .:: Ion Minulescu::.

Ce văd!...

E-adevărat?...

Tu eşti?...

Cum?...

N-ai murit?...

Tot mai trăieşti?...

Pendulă care te-ai oprit din mers,

Încerci acum să mergi în sens invers?...

Hai!...

Spune-mi...

Spune-mi tot ce ştii...

Să-mi spui chiar şi minciuni,

Să-mi spui

Ce n-ai spus nimănui -

Nici celor morţi,Nici celor vii ...

Ce victime ai mai făcut

Din clipa-n care urma ţi-am pierdut?...

Ce vrăjitoare te-a trecut prin foc

Şi-a reuşit să-ţi pună inima la loc?...

Şi care-anume sfânt din calendar

Te-a sfătuit să te-ntâlneşti cu mine iar?...

De ce zâmbeşti?

E-adevărat?...

Te-ai răzgândit?...

Ne-am împăcat?...

Iar ne iubim?...

Sau, poate, şi-azi ne regăsim

Aceiaşi vechi duşmani?...

Dar tu mai ştii după câţi ani?...

Eu te-am iertat de mult!...

Dar tu?...

Răspunde-mi "Da"...

Răspunde-mi "Nu" -

Totuna mi-e!...

Ştii tu de ce -

La tine "Nu" şi "Da" nu sunt

Decât aceleaşi vorbe-n vânt!...

De ce te temi?...

De ce-ţi ascunzi

În palme ochii tăi rotunzi?...

De ce-ţi aprinzi ca un semnal

De foc bengal

Obrajii tăi de porţelan

Şi inima de Caliban?...

Răspunde-mi!...

Vreau să ştiu şi eu,

De ce-ai venit?...

De dragul meu?

Sau, poate, n-ai venit decât

Să-mi torni, ca şi-n trecut, pe gât

Un păhărel de coniac,

Ca eu să tac,

Iar tu să ţipi

Şi să dispari, apoi, suspect,

Cu voluptatea unei bombe de efect!...

Ce zici?

Aşa e c-am ghicit

De ce-ai venit?...

De ce te-ncrunţi şi nu-mi răspunzi?...

Ce nou secret îmi mai ascunzi?...

De ce scrâşneşti din dinţiŞi taci?...

Hai!...

Spune-mi, ce-ai de gând să faci?

Deschide-ţi gura - mii de draci! -

Şi lasă-mă să-ţi mai sărut...

Nu gura...

Ci răspunsul mut!...